Ora de....matematica?

A scâncit din nou la acea mușcătură. Simțea cum sângele îi venea în obraji când băiatul îi deschidea sutienul.

Mi-am dat si eu tricoul jos aruncandu-l pe jos,la intamplare.Am intins-o pe catedra apoi am inceput sa o sarut pe burta.

Își astupa cât de cât sânii încă roșie ca racul la față. Îi prive fiecare mișcare a băiatului dându-i fiori în tot corpul.

I-am dat la o parte mainile apoi am afisat un zambet inocent.
-Nu ai de ce sa-ti fie rusine...

Zâmbi ușor stânjenită mai roșie ca înainte în obraji. Nu știa ce să zică ... îi îngițise cuvintele.

-Esti sigura?,o intreb eu cu referire la tot ce se intamplase si ce o sa urmeze.

-Cred că ... da ... spuse aceasta încet deși îi era foarte fircă. Chiar dacă avea 19 ani era prima ei „aventură”

-Bine!,ridic usor din umeri.Daca spui tu...,dandu-mi pantalonii jos si o patrund incet.

Scânci ușor și își arcui spatele. O duruse ... mai ales că era și prima ei dată când pățea asta.

Off: partea cu camere mă refeream la cele de luat vedere ... în scoli/licee mai sunt ^^

Off: Daaa =)) scuze...O__O am inteles eu gresit.Dar na!,lasa nu erau... :))

On:

Am luat-o usor dandu-mi seama ca e prima data cand facea chestia asta...

Se lăsă ușor pe suprafața catedrei privind ușor tavanul. Făcuse și asta ... se simțea ușor ciudat.

Am inceput sa misc putin mai repede lipind-o de mine.M-am aplecat peste ea sarutand-o pe gat.

Scâncea la fiecare miscare a lui, își puse mâinile în părul său închizându-și ochii.

Ma miscam din ce in ce mai repede tinandu-ma cu mainile de catedra.Respiram greu,privind-o din cand in cand pe fata.

Treptat scâncetele mele au devenit scâncete de plăcere oferite de băiat.

Respiram din ce in ce mai greu patrunzand-o adanc.Am sarutat-o infiltrand limba in gura ei.

A răspuns sărutului băiatului, zâmbindu-i suav. Era destul de obositor pentru ea ... fiind nouă în așa ceva.

Dupa minute de intensitate am lasat-o mai moale fiind si eu obosit.M-am asezat langa ea extenuat inspirand aer adanc in piept.

Aceasta și-a pus capul pe pieptul său. Acum se gândea cum ar putea curăța fața de catedră de acea „amprentă”.

-Stai oleaca!,spun eu apoi ma ridic ca sa ma imbrac.M-am intins din nou pe catedra strangand-o la pieptul meu.

Și-a ăus capul din nou pe pieptul său închizându-și ușor ochii.
-Știi totuși mă îmbrac și eu da unde îmi e bluza? îl întreabă aceasta.

-Ok,ridic scurt din umeri apoi ma asez in fund.Vezi ca e acolo!,arat eu cu degetul spre o banca.

-Mersi ... spuse aceasta luându-și bluza. În mai puțin de cinci minute se îmbrăcase și privea clasa ușor aeriană ... deja se întunecase afară.

-Cred ca...ne culcam pe banci nu?,o privesc eu pe fata cu coada ochiului si am schitat un zambet dulce.

-Sau pe saltelele din sala de sport spuse aceasta amintindu-și că trebuia să aibe sportul în acea zi.